O frunza s-a desprins din pom si mana mea, mana de om
s-a-ntins indata dupa ea si frunza a cazut in ea.
Am stat privind la ea uimit
Si-atatea ganduri mi-au venit,
a fost o frunza dusa-n vant
spre -a se preface in pamant..
Dar a cazut in mana mea, si-am zis: eu nu te voi lasa,
si te voi duce chiar acum la casa mea!
Si in album te voi pastra cu ingrijire,
in cartea mea de amintire…
Acum privirea mi-o ridic spre Tronul Harului si zic:
Parinte, daca voi cadea, luat de vant in vreme grea,
si cand cu sufletul infrant voi fi aproape de pamant,
Intinde-ti atunci Mana Ta, si lasa-ma sa cad in Ea!
Ma spala de noroi si scrum..
Aseaza-ma in al Tau album!
Pastreaza-ma cu ingrijire in cartea Ta de amintire,
ca impreuna cu cei vii, sa inverzesc in vesnicii!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.