La ora actuală toată lumea se simte obligată să alerge, să se zbată fiindcă trebuie să producem sau să vindem din ce în ce mai mult, să cumpărăm din ce în ce mai mult... Se pare că acest lucru ajută economia! Iată că, în interiorul economiei, oamenii sînt epuizaţi şi, astfel economia va înflori, se va dezvolta, în timp ce oamenii devin extenuaţi, istoviţi şi cad la pământ: ei îşi distrug sistemul nervos, dar şi inima, stomacul, plămânii vor suferi la fel, căci toată această activitate productivă, acest consum accelerat antrenează o poluare ce otrăveşte atmosfera, mările, pădurile, apa, pământul, hrana. Ei bine, după părerea mea, acest lucruri nu sînt inteligente, înţelepte. O aşa zisă "economie" care risipeşte, care distruge, murdăreşte, poate fi considerată economie adevărată? De aceea trebuie să găsim mijloace să restabilim echilibrul, să-i reîncărcăm pe oameni cu energie pură. Ca să ne încărcăm, primul lucru pe care trebuie să-1 facem este să învăţăm să ne oprim. Da, în timpul zilei, din când în când trebuie să facem o pauză, să oprim alergătura, mişcarea, vorbele. Altfel, ar fi ca şi cum aţi lăsa deschise toate robinetele de apă, de gaz, sau curentul electric: în curând nu va mai rămâne nimic, toată energia s-a scurs. Imobilitatea, liniştea ne servesc la umplerea rezervoarelor. Atunci, ori de câte ori veţi putea, opriţi-vă puţin, închideţi ochii, legaţi-vă de Sursa energiei şi a luminii: după câteva minute, vă veţi simţi reîncărcaţi şi veţi putea efectua lucrări mai deosebite, fără a vă epuiza rezervele. Când ne reunim să medităm în linişte, noi facem aceleaşi exerciţii: captăm, apoi acumulăm energii spirituale care ne întâlnesc şi care ne vor ajuta în activitatea noastră. Dar, pentru ca exerciţiul să reuşească, trebuie să învăţaţi să rămâneţi complet imobili, să nu se audă nici cel mai mic freamăt sau pârâit; mai întâi, pentru că liniştea nu trebuie tulburată de nici un zgomot, chiar şi cel mai imperceptibil şi, în al doilea rând, fiindcă vom pierde energii neştiind să rămânem într-o imobilitate totală, înaintea meditaţiei, mişcaţi-vă cât vreţi, dar în timpul ei nu faceţi nici cel mai mic zgomot, altminteri nu veţi ajunge niciodată să vă concentraţi energiile pentru o lucrare spirituală.
Veţi spune că vă mişcaţi pentru că vă gâdilă furnicile la picioare. Este posibil, dar dacă nu vă veţi putea stăpâni aceste "furnici", cum veţi domoli fiarele sălbatice din viaţă? Sarcina discipolului unei Şcoli iniţiatice este tocmai aceea de a deprinde cum să se domine, să se stăpânească, ca să poată intra în lumea liniştii şi armoniei, căci numai atunci vă veţi simţi magnetizaţi, plini de forţe, gata să începeţi munca: dintr-o singură lovitură, rezervoarele vi se vor umple, bateriile vi se vor încărca.
De ce sînt inactive aparatele noastre spirituale? Fiindcă ele nu primesc energii susceptibile să le pună în mişcare. Dacă veţi pune apă sau vin în motorul maşinii, veţi rămâne pe loc; dacă nu veţi pune televizorul în priză, nu veţi vedea nimic, fiecare aparat are nevoie de o sursă de energie proprie, ca să poată funcţiona. La fel se întâmplă şi cu aparatele noastre spirituale. Ele nu pot funcţiona decât cu ajutorul curenţilor de energie pură şi luminoasă pe care noi ajungem să-i punem în mişcare când intrăm în contact cu tărâmul liniştii. Acum, mai trebuie să fiţi atenţi ca eforturile ce le faceţi pentru realizarea liniştii şi imobilităţii să nu vă aducă tensiuni. Da, de multe ori liniştea este însoţită de tensiune, căci adesea ne crispăm ca să nu facem zgomot. Nu, trebuie să ne destindem, ca să eliberăm gândul, 15 căci numai în această situaţie el va lucra cum trebuie. Pentru aceasta, urmăriţi-vă cu atenţie mâinile căci tocmai când credeţi că sunteţi relaxaţi, adesea mâinile vă rămân încleştate. Mâinile exprimă, mai mult decât orice altă parte a corpului, starea noastră interioară. Priviţi numai cum agită oamenii mâinile atunci când vorbesc... Şi chiar atunci când nu vorbesc, ei şi le încrucişează, le desfac, ating fără rost obiectele, se scarpină, mâzgălesc, zdrăngănesc. Este un lucru destul de greu să reuşeşti să-ţi imobilizezi şi să-ţi destinzi mâinile.
De aceea, observaţi-vă cu atenţie mâinile: dacă veţi reuşi să le destinde-ţi aşa cum trebuie, veţi simţi o stare de bine până la nivelul plexului solar. Trebuie să învăţăm să folosim aceste energii, pe care le-am captat în linişte, nu numai pentru noi înşine, ci, adunându-le, ca să le dirijăm spre binele omenirii: să proiectăm în lume unde armonioase, curenţi puternici ce vor fi captaţi de toţi aceia care vibrează la unison cu acest ideal al împărăţiei Domnului pe Pământ, trezindu-le conştiinţa, într-o bună zi, către această lucrare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.