marți, 30 octombrie 2018
Suntem ceea ce gandim
Ceea ce suntem noi, ceea ce gândim, ceea ce simţim, ceea ce facem zi de zi se proiectează în exterior şi formează lumea, ceea ce înseamnă că noi suntem în totalitate răspunzători de structura întregii lumi.
„Noi suntem răspunzători pentru orice război, din cauza agresivităţii din propria noastră viaţă, din cauza naţionalismului nostru, a egoismului nostru, a zeilor noştri, a prejudecăţilor noastre, a idealurilor noastre, a tuturor acelor motive care ne dezbină” (J. Krishnamurti).
Înţelegând acest lucru, putem conştientiza faptul că „Eu sunt lumea şi lumea este Eu” (nu suntem separati), ceea ce înseamnă că nu ne mai putem concepe ca pe nişte conştiinţe individuale (conştiinţa mea şi conştiinţa ta) separate de conştiinţa lumii. Nu noi ne zbatem şi suferim, ci întreaga conştiinţă a lumii suferă.
Această structură a unitatii lumii este validată de descoperirile mecanicii cuantice, care afirmă că lumea nu e alcătuită din entităţi separate, ci este o ţesătură de evenimente în care partea suferă influenţa tuturor evenimentelor ce se petrec la nivel de întreg. Astfel înţelegem că individul reprezintă întreaga lume, fiind răspunzător pentru destinul ei.
Gandirea negativa este primul pas care duce spre depresie. O putem considera ca fiind scanteia care aprinde focul tristetii si gandurilor negative. Problema este ca nu trebuie sa fii deprimat ca sa gandesti negativ.
In general, suntem setati sa fim pesimisti, sa punem "raul" inaintea "binelui", iar acest fapt este explicat prin lupta pentru supravietuire, purtata de-a lungul evolutiei noastre. Am fost nevoiti sa facem fata vicisitudinilor mediului, iar acest lucru s-a imprimat in zestrea noastra genetica.
Iata cateva tipare de gandire negativa:
Centrarea pe negativ ne da impresia ca detinem controlul: “daca gandesc negativ nu mai sunt surprins daca lucrurile iau turnura asteptata”, o iluzie de care ne bucuram pana cand lucrurile chiar se intampla asa cum ne-am asteptat. Cu toate astea, de fiecare data suntem surprinsi, pentru ca dincolo de aceasta anticipare exista dorinta ca lucrurile sa decurga bine, si nu conform asteptarilor noastre pesimiste.
Daca evenimentele conduc la satisfacerea dorintei, adica obtinerea unui rezultat pozitiv, atribuim aceasta consecinta faptului ca am pus raul inaintea binelui, si nu elementelor reale care au avut un rol determinant. Astfel, se creeaza un cerc vicios: “Daca ma dau in carusel o sa mi se faca rau, asa ca evit sa ma dau in carusel ca sa nu mi se faca rau. In concluzie, nu mi s-a facut rau pentru ca nu m-am dat in carusel.” La un etaj superior vom avea: “este bine sa pun raul inaintea binelui pentru ca astfel ma voi proteja.”
Predictiile. Unii oameni au tendinta de a face predictii negative si foarte pesimiste despre viitor, desi nu au nici o dovada ca asa va fi; rezultatul este, de cele mai multe ori, o stare de disperare si inutilitate. Exemple: "Lucrurile mi-au mers prost de cateva saptamani deja. Nu o sa mai scap niciodata de ghinionul asta". In realitate, nimeni nu are cum sa stie ce ne rezerva viitorul.
Gandirea de tipul ''totul sau nimic''. Este tendinta de a exagera, de a supra-generaliza concluziile despre sine sau realitatea inconjuratoare. Exemplu: un barbat recent divortat isi petrece weekendul acasa, sperand ca prietenul sau cel mai bun sa il sune; atunci cand acesta nu suna, barbatul trage o concluzie nefasta: nimanui nu ii pasa de mine. In realitate, fiecare om are in jurul sau persoane care il iubesc si care tin la el; in exemplul de fata, s-a intamplat ca in seara aia sa nu sune.
Concluzii eronate. Este tendinta de a ne gandi mereu la fapte negative, decat pozitive. De exemplu, daca o femeie aplica la un job si intervievatorii ii spun ca va primi un raspuns luni, daca ea nu afla nimic pana luni la pranz, trage concluzia ca nu a primit jobul.
Focusare negativa. Este tendina frecventa a celor deprimati de a-si canaliza atentia exclusiv pe detaliile negative si de a le diseca, trecand cu vederea aspectele pozitive ale situatiei. Exemplu: o femeie supraponderala se uita in oglinda si isi zice "Sunt grasa, nu-i de mirare ca barbatii nu se uita la mine". Ea nu reuseste sa faca distinctia dintre realitate si gandirea negativa, care o impinge sa se vada ca o fiinta dezgustatoare. Realitatea este ca e supraponderala, insa are nenumarate alte trasaturi care pot atrage un barbat.
Victimizarea. Este tendinta de a presupune ca daca ceva nu merge bine, atunci e vina persoanei in cauza. Asta este pur si simplu o presupunere incorecta. Exemplu: un om ajunge la birou si isi saluta colegii, insa seful nu ii raspunde - trage imediat concluzia ca acesta e suparat sau nemultumit de el. In realitate, seful poate e atat de ocupat ca nici nu a observat ca a sosit.
Tiparul lui ''trebuie/trebuia''. Auzim mereu de la parinti mai ales cuvintele astea. "Marita-te, ca la varsta ta trebuia deja sa ai si copii. N-ar fi trebuit sa ma paraseasca, eram prea buna pentru el "- sunt numai cateva exemple. Acest tip de afirmatii nu au ca efect decat intensificarea emotiilor negative; niciodata nu reduc stresul si nu schimba situatia.
Toate aceste tipare de gandire negativa au doua lucruri in comun:
* distorsioneaza perceptia asupra realitatii (ceea ce duce la pierderea perspectivei asupra vietii, la o imagine de sine extrem de pesimista si negativa);
* intensifica emotiile si durerea psihica a acestora.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.