Cele patru animale spirit ale poporului Laika

Cele patru animale spirit ale poporului Laika


Asemenea multor nativi americani, Laika sunt atât de conectaţi la lumea animală, încât adesea iau ca pseudonim numele unui animal. Prin aceasta, ei caută să se asocieze cu energiile animalului respectiv şi să-i întrupeze puterile. Există patru animale arhetipale care sunt deosebit de importante pentru un Laika: şarpele, jaguarul, vulturul (sau condorul), şi pasărea colibri. (Poate vă amintiţi că, în rugăciunea noastră de creare a spaţiului sacru, noi invocăm aceste animale, care reprezintă cele patru principii ale vieţii.) Să studiem, în detaliu, fiecare arhetip. 

1. ŞARPELE Şarpele simbolizează cunoaşterea, sexualitatea şi puterea vindecătoare a naturii. Este un arhetip universal. Atunci când Moise i-a condus pe evrei prin deşert, el a purtat un baston cu cap de şarpe care simboliza înţelepciunea; în grădina Edenului, un şarpe a tentat-o pe Eva să mănânce din fructul oprit din Pomul Cunoaşterii; în orient, şarpele simbolizează înţeleaptă energie Kundalini, 70 care se află încolăcită la baza coloanei vertebrale şi urcă prin chakre; iar simbolul medicilor, caduceul, care datează din Grecia antică, înfăţişează doi şerpi încolăciţi în jurul unei baghete. Asociat cu înţelepciunea şi vindecarea, şarpele reprezintă forţa esenţială a vieţii, cea care caută uniunea şi creaţia. Şerpii sunt, de asemenea, simbolul fertilităţii. în natură, fecunditatea este principiul creator asociat cu femininul - la urma urmei, fiecare celulă din corp caută să se dividă şi să procreeze. Când angrenăm energiile arhetipului şarpelui, noi invocăm principiul feminin creator, care poate reaprinde pasiunea noastră şi ne poate ajuta să renunţăm la trecut, aşa cum un şarpe îşi schimbă pielea. 

2. JAGUARUL Jaguarul este regele pădurilor ecuatoriale amazoniene, dar şi cel mai important animal pentru şamanul din junglă, pentru că reprezintă puterea transformării. El are o importanţă atât de mare, încât antropologul Peter Furst a scris: „Şamanii şi jaguarii nu sunt doar acelaşi lucru, ci sunt absolut identici." Aceasta nu trebuie să ne surprindă. în adâncul pădurilor ecuatoriale, jaguarii sunt văzuţi ca păzitori ai junglei, deoarece ei se află în vârful lanţului trofic şi nu mai au alte animale de pradă superioare lor, în afară de om. Prin suprimarea animalelor mai slabe din pădure, jaguarul ajută la eliminarea a ceea ce trebuie să moară, pentru ca noul să se nască. Astfel, această fiinţă ne învaţă că perioadele de criză sunt, de fapt, oportunităţi - iar moartea este o chemare la renaştere. în junglă, supravieţuirea înseamnă o reînnoire continuă - iar jaguarul este forţa schimbării, a vieţii şi a morţii. Laika înţelege că perioadele de stabilitate sunt doar temporare, deoarece totul în univers moare şi renaşte întotdeauna. Ei recunosc că haosul şi ordinea (sau expansiunea şi contracţia) reprezintă ciclul natural al vieţii. Energia jaguarului poate reînnoi o fiinţă, o organizaţie sau o aşezare. Uneori, ca răspuns la natura ciclică a ordinii şi haosului, un sat trebuie să fie abandonat şi membrii săi trebuie să se mute în alt loc - de fapt, pe tot teritoriul american, dovezile arheologice arată că aşezările Maya şi Inka au fost abandonate fără nici un motiv aparent. Abandonarea acestor oraşe este o reflexie a ciclului viaţă-moarte, reprezentat de Jaguar. Jaguarii aveau o asemenea putere asupra popoarelor vechi, încât civilizaţii întregi s-au identificat cu ei. Olmecii, care au trăit acum 3000 de ani în urmă, în partea centrală a Mexicului, au fost prima civilizaţie avansată a continentelor americane. Cunoscut ca „poporul jaguar" (şamanii se numeau „preoţii jaguar"), aproape jumătate din sculpturile şi statuile lor sunt reprezentări antropomorfice de oameni şi feline; multe dintre ele înfăţişează adulţi şi copii cu capete de jaguar. Mayoruna, un trib indigen din pădurea Amazoniană, se mai numesc „oamenii jaguarului": Ei şi-au tatuat feţele pentru ca să arate ca nişte pisici, şi chiar şi-au introdus colţi de mistreţ în nări, pentru ca să semene cu aceste feline mari. în cartea sa Amazon Beaming, Petru Popescu ne spune povestea lui Loren Mclntyre, fotograf la National Geographic şi explorator (faimos pentru descoperirea izvoarelor Amazonului în Anzii peruvieni, în 1971), care, în anii 1960, a trăit printre băştinaşii Mayoruna, timp de mai multe luni. Mclntyre a mărturisit că, în afară de limba lor maternă, aceştia îşi dezvoltaseră capacitatea de a comunica telepatic cu ceilalţi membri ai tribului, proiectând mesajele direct în mintea acestora. Capacitatea de a comunica fără cuvinte este unul dintre atributele legendare ale şamanilor jaguar. în primele mele călătorii în Amazon, mentorul meu, un bătrân Laika, m-a rugat să petrec o noapte într-un luminiş din junglă, pentru o sesiune de călătorie spirituală. El m-a avertizat să nu adorm, deoarece mergea să cheme jaguarii să mă viziteze. înainte de a începe, chiar la apusul soarelui, m-a invitat să beau ayahuasca, băutura care se foloseşte în junglă, pentru a produce stări alterate de conştiinţă. în mod politicos am refuzat paharul de lichid cu gust oribil - îmi era deja destul de frică şi tremuram la ideea de a petrece o noapte singur în junglă, chiar şi în starea mea normală de conştiinţă. Nimic extraordinar nu s-a petrecut, până când am aţipit; când m-am trezit, nu mai eram eu însumi - dintr-o dată, eram în corpul unei pisici uriaşe! A întrupa un jaguar a fost o experienţă de neuitat. 

3. VULTURUL Vulturul este un spirit animal puternic, ce simbolizează clarviziunea, claritatea şi viziunea completă. Şamanul înţelege că energia vulturului ne ajută să percepem întregul spectacol al vieţii, 71 fără să ne înnămolim în miriadele de detalii minore. Energia vulturului ne poate ajuta să ne găsim viziunea care să ne ghideze în viaţă, prin capacitatea de a privi atât în trecut, cât şi în viitor şi să înţelegem atât de unde venim, cât şi ce vom deveni. Vulturul ne oferă aripi pentru a survola înălţimile, să fim deasupra zbaterilor noastre cotidiane. El ne oferă o putere de vizualizare extraordinară, întrucât are o acuitate vizuală de şase ori mai bună decât a unei fiinţe umane, căci această pasăre poate localiza un şoarece într-un tufiş, când se află la 5.000 de metri altitudine, vede tabloul complet şi apoi, cu o precizie foarte mare şi fără nici o ezitare, coboară să-şi prindă prada. Vulturul reprezintă şi principiul autotranscendent al naturii (ca atare, este adesea asociat cu Lumea de Sus, şi nu cu cea de Jos). Biologii au identificat acest principiu ca fiind unul dintre programele primordiale ale naturii. El ghidează mâna evoluţiei - adică, moleculele vii care se unesc pentru a deveni celule şi care formează ţesuturi, apoi organe, iar, în final, transcend ansamblul de organe şi de ţesuturi, pentru a forma fiinţe complexe, cum ar fi oamenii sau balenele. Fiecare salt transcendent este inclus în toate nivelele inferioare: celulele sunt incluse în molecule - dar le transcend; organele sunt formate doar din celule - dar sunt cu mult mai mult decât ele; de exemplu, papagalii roşii sunt constituiţi din organe, dar nu pot fi descrişi exclusiv doar de ele, deoarece întregul transcende suma părţilor. Problema celulelor este cel mai bine rezolvată de către organe, în timp ce necesităţile organelor sunt rezolvate cel mai bine de un organism ca al fluturelui, sau al unei fiinţe umane, de exemplu, care poate să le asigure hrană şi siguranţă, într-un mod mai eficient. Aceleaşi principii operează şi în viaţa noastră cotidiană. Vulturul ne arată că nu ne putem satisface nevoile emoţionale cu lucruri materiale şi că există o soluţie spirituală pentru fiecare problemă. Pe aripile vulturului, ne ridicăm deasupra luptelor noastre de zi cu zi, câştigăm perspectivă şi vedem lucrurile aşa cum sunt ele de fapt. 

4. PASAREA COLIBRI 

Micuţă, sprintenă şi curajoasă, pasărea colibri ne arată cum să pornim în călătoria extraordinară a evoluţiei şi a creşterii. Aceasta este cea mai nobilă călătorie pe care o fiinţă o poate realiza: călătoria către propriul spirit. în fiecare an, o anumită specie de păsări colibri realizează o călătorie incredibilă, migrând din Brazilia în Canada, de-a lungul Mării Caraibelor. La o primă privire, aceste creaturi foarte mici nu par a fi potrivite pentru un zbor atât de lung -nu au aripi mari ca şi vulturii, iar corpurile lor mici nu pot înmagazina prea multă mâncare - cu toate acestea, ele răspund unei chemări anuale de a realiza această călătorie incredibilă. Când suntem atinşi de energiile acestui arhetip, suntem propulsaţi să ne avântăm în călătoria noastră eroică, ce ne conduce înapoi la sursă, acolo unde a fost născut spiritul nostru. Atunci când nu avem suficient timp, bani sau cunoaştere pentru ceea ce ne dorim, energia păsării colibri ne poate oferi curajul, forţa şi îndrumarea de care avem nevoie pentru a reuşi. Atunci când ne negăm chemarea, începem să murim, deoarece, ca fiinţe vii, întotdeauna trebuie să ne străduim să explorăm şi să descoperim. Atunci când ne-am limitat la a trăi în confort, renunţând la descoperiri - sau când compromitem aspiraţia sufletului de a evolua, amânând călătoria noastră spirituală, până când vom avea destul timp sau suficienţi bani - începem să ne vestejim. Dar când urmăm exemplul păsării colibri şi retrezim instinctele naturale de a învăţa şi de a explora, vieţile noastre se transformă în călătorii spirituale binecuvântate.