CĂSĂTORIA
Dacă nu este bazată pe stanca Unităţii, căsătoria nu poate dura. "Două suflete, dar un singur gînd, două inimi, care bat ca una singură”.
Poetul a înţeles aceasta, căci, dacă soţul şi soţia nu trăiesc
aceleaşi gînduri (adică în aceeaşi lume de gînduri),
ei sunt inevitabil, mai devreme sau mai tarziu, împinşi
fiecare în calea lui.
Astfel, un bărbat şi o femeie se căsătoriră şi trăiră aparent fericiţi. Adică în aceeaşi lume. El reuşi în mod strălucit în afacerile sale, gusturile sale deveniră mai rafinate, în timp ce soţia sa continua să trăiască într-o lume limitată de conştiinţa sa.
De fiecare dată cînd soţul avea nevoie să cumpere ceva, el se ducea în cele mai bune magazine şi alegea ceea ce îi plăcea, fără să se uite la preţ.
Soţia sa, dimpotrivă, nu frecventa decît magazinele ieftine.
El se vedea (în gînd) locuind în Cartierul N° 5, lumea ei era în Cartierul N° 3.
Ruptura şi despărţirea se produseră inevitabil.
Se remarcă frecvent că bărbaţii bogaţi îşi abandonează soţia
credincioasă, care a muncit din greu.
Femeia trebuie să urmeze gusturile şi ambiţiile soţului său şi să trăiască în lumea gîndurilor sale, deoarece omul este acolo unde sunt gîndurile sale.
Astfel, un bărbat şi o femeie se căsătoriră şi trăiră aparent fericiţi. Adică în aceeaşi lume. El reuşi în mod strălucit în afacerile sale, gusturile sale deveniră mai rafinate, în timp ce soţia sa continua să trăiască într-o lume limitată de conştiinţa sa.
De fiecare dată cînd soţul avea nevoie să cumpere ceva, el se ducea în cele mai bune magazine şi alegea ceea ce îi plăcea, fără să se uite la preţ.
Soţia sa, dimpotrivă, nu frecventa decît magazinele ieftine.
El se vedea (în gînd) locuind în Cartierul N° 5, lumea ei era în Cartierul N° 3.
Ruptura şi despărţirea se produseră inevitabil.
Se remarcă frecvent că bărbaţii bogaţi îşi abandonează soţia
credincioasă, care a muncit din greu.
Femeia trebuie să urmeze gusturile şi ambiţiile soţului său şi să trăiască în lumea gîndurilor sale, deoarece omul este acolo unde sunt gîndurile sale.
Pentru fiecare există "o altă jumătate", care este Alegerea Divină.
Aceste două fiinţe nu trebuie să fie decît Una, în lumea gîndurilor lor.
Ei sunt cei doi "pe care Dumnezeu i-a reunit şi pe care nici un om nu trebuie (nu poate) să-i despartă".
"Cei doi nu vor fi decît unul", căci,
Supraconştientul (Hristos însuşi)
fiecăruia face parte chiar din Planul Divin.
AFIRMAŢIA
fiecăruia face parte chiar din Planul Divin.
AFIRMAŢIA
Eu mulţumesc pentru căsătoria care a fost decisă în Ceruri şi care, în prezent, a devenit vizibilă pe pămînt.
"Cei doi vor fi doar Unul", acum şi de-a pururea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.